Undeva lângă Sighişoara se găsea postul de pază militară romană Sandava. Localitatea a fost întemeiată de coloniştii germani (de fapt franconi din regiunea Rinului de nord), care fuseseră invitaţi să se aşeze în Transilvania de către regele Ungariei Géza al II-lea pentru a apăra graniţele de est. În această perioadă istorică oamenii de etnie germană au fost denumiţi saxoni, dar coloniştii germani adevăraţi, cunoscuţi ca “saşii din Transilvania“, nu au nici o legătură cu saxonii din nord-estul sau sud-estul Germaniei. Aceşti colonişti primesc în folosinţă fundus regius (pământ crăiesc) şi se bucură de drepturi şi privilegii deosebite.
Cronicarul sighişorean Georg Krauss (sau Georgius Krauss, sau Georg Kraus) (1607-1679) menţionează că în anul 1191 locul unde acum se află Sighişoara era locuit, dar prima atestare documentară a aşezării este din anul 1280 sub numele de Castrum Sex. În anul 1298 este menţionată denumirea germană Schespurch (mai târziu “Schäßburg”). Localitatea este menţionată în anul 1367 ca „civitas” (oraş). Numele românesc al oraşului este atestat în scris din anul 1435. Forma „Sighişoara” a pătruns în română pe filieră maghiară, fiind o adaptare a numelui „Segesvár”.
_________________________
Sursa / Mai multe detalii: Wikipedia – Sighişoara
Imagine:De la Bogdan Muraru – Operă proprie, CC BY-SA 3.0 ro, Link